Asociația “Salvează o inimă” a lansat campania umanitară “Matei vrea să audă!”

Comunicat de presa
Un simplu SMS la 8832 cu textul “Matei” poate să-i readucă speranța unui copil.
Matei Teodor s-a născut dintr-o frumoasă poveste de iubire a tinerilor căsătoriți,  Ana și Alexandru, însă, la doar o zi de la naștere, medicii le-au transmit o veste proastă: copilul nu aude, suferă de hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă. În prezent, micuțul are 6 luni și are nevoie de 24.000 de Euro pentru implantul cohlear, care-l va ajuta să audă și să vorbească. Verdictul doctorilor a fost cu greu acceptat de părinți, iar mama a intrat într-o depresie profundă. Ajutată de psiholog și psihiatru, tânăra mama a realizat că trebuie să lupte pentru fiul ei, mai ales când a aflat că există o șansă ca Matei să audă, iar operația poate fi făcută în România. 

În acest sens, Asociația “Salvează o inimă” a lansat campania umanitară “Matei vrea să audă!”, 
iar românii îl pot ajuta prin trimiterea unui simplu SMS cu textul “Matei”, la numărul de telefon 8832 

sau pe platforma online a Asociației -https://salveazaoinima.ro/campaigns/matei-teodor/ 

 sau in conturile:  

Titular cont: Ana Maria Teodor RO65BRDE240SV67225482400- RON R061BRDE240SV73061082400-EURO RO19BRDE240SV73060952400- USD RO19BRDE240SV73060952400-LIRE Cod BIC: BRDE COD SWIFT: BRDEROBU  

“Au fost momente în care mi-am pierdut orice speranță că Matei al meu o să aibă o viață normală. Speranța a venit într-o secundă și parcă am simțit un val de energie care m-a făcut să lupt pentru copilul meu. În momentul de față sunt mai motivată ca oricând și pregătită să înfrunt orice numai că Matei să mă poată auzi”, declară Ana Teodor, mama lui Matei. Potrivit audiologului Anca Modan, implantul cohlear este un dispozitiv electronic care transformă stimulul sonor în impulsuri nervoase. Operaţia de implantare presupune introducerea unor electrozi direct în receptorul nervos din urechea internă (denumit cohlee) şi ataşarea unui computer miniatural la suprafaţa cutiei craniene, în zona urechii, sub piele. Succesul implantării depinde de vârsta la care se realizează operaţia, de gradul de surditate, de performanţa implantului şi de terapie. Auzul poate fi recuperat până la un grad destul de ridicat, însă esenţială este învăţarea, desluşirea sunetelor şi vorbirea, care presupun un efort intens, continuu ce poate dura, în funcţie de caz, şi câţiva ani de zile.  

*Numărul de SMS 8832 este valabil în perioada 01 septembrie – 30 septembrie 2015. Suma alocată cauzei este de 2 Euro. Nu se percepe TVA pentru donațiile de pe abonament. În rețelele Telekom și Orange, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donaţiile de pe cartele preplătite, în rețeaua Vodafone, utilizatorii nu plătesc TVA. Numărul este oferit gratuit cu sprijinul Asociației “Salvează o inimă”.

Donează pentru Matei Teodor

Cu deosebit respect,
Vlad Plăcintă, președinte
0752.753.540

Asociația “SALVEAZĂ O INIMĂ”

Cod de înregistrare fiscală (CIF): 31015982
Cont (IBAN): RO05BTRL00701205W82870XX

Banca Transilvania

Sediul social: Sat Boscoteni, Comuna Frumușica, Județul Botoșani

http://www.salveazaoinima.ro/

facebook:/salveazaoinima

 

Vama Stânca-Costești este un pilon pentru relațiile comerciale dintre România și Republica Moldova

Secretarul general al Partidului Social Democrat (PSD), deputatul Andrei Dolineaschi, consideră că deschiderea punctului de inspecție sanitar- veterinară din Vama Stânca-Costești este un obiectiv strategic pentru promovarea județului Botoșani. El a declarat, miercuri, că "Vama de la Stânca- Costești reprezintă un pilon pentru dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România și Republica Moldova".

'Este prima vamă de mărfuri din județul Botoșani care va permite comerțul cu produse alimentare între cele două state. Este un obiectiv care va aduce beneficii județului Botoșani. Îi mulțumesc primului ministru Victor Ponta că m-a sprijinit să duc la îndeplinire o promisiune pe care am făcut-o botoșănenilor, în urmă cu nouă luni, în Ștefănești', a declarat Andrei Dolineaschi.

El apreciază că noul punct de inspecție sanitar-veterinară reprezintă un pas înainte în ceea ce privește parteneriatul dintre Moldova și România.

'Cooperarea dintre cele două state a fost susținută permanent prin acțiuni concrete de primul-ministru Victor Ponta: realizarea gazoductului Iași-Ungheni prin care Moldova importă gaze mai ieftine din România, donarea unui număr de 100 de microbuze școlare pentru autoritățile moldovene', a mai adăugat Dolineaschi. 

AGERPRES / (AS — autor: Cristian Lupașcu, editor: Marius Frățilă)

Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I.

A costat circa 60 de tone de aur, însă este una dintre cele mai frumoase, dar şi mai utile construcţii hidrotehnice din România. Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I.

Cu o capacitate de 1,4 miliarde de metri cubi de apă, lacul de acumulare de la Stânca-Costeşti atrage atenţia şi prin întinderea sa. El ocupă o suprafaţă de 6.000 de hectare, la nivel normal de retenţie, însă poate ajunge şi la 9.000 de hectare, în situaţia în care coeficientul de umplere este maxim, fiind şi la acest capitol între primele trei din ţară.

Potrivit actului de naştere, care a fost semnat la 1971, barajul are doi ‘părinţi’, unul Guvernul României, iar celălalt Guvernul fostei Uniuni a Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).

‘În 1951, partea română şi URSS, cum era atunci, au pus problema deselor inundaţii la care era supusă lunca Prutului. Trebuia făcută o regularizare a debitelor printr-un baraj şi s-a făcut un studiu din 1952 până în 1970. Erau în calcul trei amplasamente, Rădăuţi-Prut, Ripiceni şi Stânca. S-a ales Stânca, pentru că s-a putut face fundarea pe stânca existentă în zonă. S-a consolidat stânca şi a servit ca fundaţie pentru barajele cu contraforţi şi barajul din beton’, explică directorul barajului, Mircea Vucovici.

A fost nevoie de strămutarea a patru sate. Șantierul barajului a fost demarat în 1973 şi finalizat cinci ani mai târziu. Inaugurarea oficială a amenajării a avut loc pe 4 noiembrie 1978.

‘În costul barajului, care, la timpul respectiv, a costat circa 60 de tone de aur, au intrat şi strămutările unor sate, cum ar fi Râşca, Lehneşti, Ripicenii Vechi, Cinghilia. O parte din săteni au mers la Ripiceni, o parte au mers la Ștefăneşti’, adaugă Mircea Vucovici.

‘Valoarea construcţiei Nodului hidrotehnic, a pagubelor rezultate din inundarea lacului de acumulare şi a exproprierilor pentru construcţii a fost stabilită la 61.867 mii ruble (o rublă transferabilă conţine 0,987412 grame aur pur), pe baza preţurilor de comerţ exterior pentru materiale şi echipamente, a articolelor de deviz, precum şi a tarifelor de manoperă a muncitorilor constructori, concordate în sarcina de proiectare’, se arată în articolul 12 al „Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 124 din 1971.